tumblr_mm20oagRjg1qjm9bpo1_500

Anunțuri

Cand iubesti..

tumblr_mk9e3srzc81qbs6w6o1_500

E ziua ei liberă, dar nu și a lui. A plecat la muncă înainte să se trezească ea, nici măcar nu a intrat în dormitor să-i spună bună dimineața. Se așează la masa din bucatarie și își aprinde o țigară. E o cană cu cafea în microunde, apasă butonul și o încălzește. E încă ursuză și nu vede biletul de pe masă. Aprinde televizorul din bucătărie și trecând de pe un canal pe altul se oprește pe un post muzical. Era melodia lor. Ii dă o stare de bine și începe să o fredoneze ușor, deși nu are ureche muzicală.

Iși aruncă privirea pe masă și vede biletul. Ridică o sprânceană și deschide biletul împaturit în două, își pune ochelarii și începe să citească.

“Bună dimineața, iubito. Nu aveam somn, m-am trezit pe la 3 dimineața și m-am gândit să-ți scriu. Nu ți-am mai scris demult, știu că îți plăcea asta. Ți-am lăsat cafeaua în microunde și ți-am făcut niște clătite, sunt în dulap.
M-am gândit să-ți țin companie azi, deși nu sunt lângă tine. Am program scurt că e sâmbătă, dar nu voiam să te las singură. Vezi că lângă clătite mai e un bilet, vorbim acolo. Te pup.”

Se ridică de pe scaun, umblă prin dulap și găsește o farfurie cu clătite rulate. Sunt cu gemul ei preferat, cel de caise. Sub farfurie se află un alt bilet.

 

“Imi cer scuze că am ars prima clatită, dar știu că ție îți plac și astea arse. Cum sunt? Mi-au ieșit bine? Mi-ar fi plăcut să mă vezi cum le întorc în aer, un adevărat maestru. Știu că ai venit direct în bucătărie să fumezi, mi-ar fi plăcut să bem cafeaua împreună. Acum probabil stai picior peste picior pentru că faci pe tine și vrei să termini de citit biletul. Pe asta l-am facut mai scurt, cât să apuci să mănânci o singură clatită. Următorul bilet e în baie, sub tubul de pastă de dinți. Vorbim acolo.”

Ușurată că s-a terminat biletul, se șterge cu un șervețel pe degete și fuge spre baie. Ia biletul și îl citește.

“Pun pariu că ești relaxată acum. Aseară te-ai agitat mult, mi-ai dat coate și m-ai dezvelit. Cred ca iar ai visat că te urmarește cineva, te încruntai foarte tare. Te-am trezit să te liniștesc și mi-ai spus că nu ai furat florile, că le-ai găsit acolo pe masă. Am zâmbit și te-am lăsat să dormi, eram sigur că nu o să îți amintești. Dupa vreo o oră am simțit nevoia să te pup pe frunte, și te-am pupat. Ai zis “mhm”, de parca m-ai aprobat. Imi place să dorm cu tine, e o adevarată aventură în fiecare seară.
Ai terminat? Mergem pe balcon? Hai.”

Se spală pe mâini, apoi se spală pe față și pe dinți.
Pe balcon găsește un bilet și o foaie mototolită aruncată pe jos. Ia foaia și o citește.

 

“Vezi cât de bine te cunosc? Eram sigur că o să ridici întâi foaia asta mototolită. Nu scrie nimic în ea, dar poți să citești biletul.”

Ea zambește și deschide biletul.

“Stăteam pe balcon azi dimineață, fumam o țigară și mă uitam spre fântână. Era așa liniște încât auzeam numai apa. Am stat și m-am gandit la cât de fericit mă faci tu pe mine și mă gândeam să îți fac o surpriză. Iți mai plac surprizele? Ce întrebare, nu..? Ți-am luat ieri un cupon de la un salon de masaj, cu tot cu împachetari în algele alea scârboase. Vezi că stai pe cupon, e sub păturica de pe băncuță, ia-l de acolo și hai înapoi în bucătărie să mai vorbim că ți se răcește cafeaua. Ne vedem în congelator.”
Zambește timid și împachetează înapoi biletul. Se ridică și scoate de sub paturică un plic roz care conținea cuponul. Cu gura până la urechi face pași lenți către bucătărie, citind.
Ajunge în dreptul frigiderului și deschide congelatorul. Găsește un bilet și o înghețată Panda.

“Surprizăăă, ți-am luat ieri o înghețată Panda. Am vrut să ți-o dau aseară, dar dacă tot te-a durut burtica am hotărât să ți-o dau azi. Tocmai bine că s-a integrat perfect în scenariul de azi. Sper că ești la fel de entuziasmată ca mine pentru ideea asta cu biletele, sper că nu te plictisesc.
Azi împlinim un an de când suntem împreuna și voiam să îți spun la mulți ani într-un mod mai puțin firesc. Du-te până la șifonier și uită-te acolo unde îmi țin eu cămășile. Vezi că în pantofi mai e un bilet. Cum care pantofi? Du-te odată!”

Se duce într-un suflet către șifonier și găsește o pungă de cadouri în care erau pantofii pe care îi probase cu două zile înainte, în mall, dar nu i-a cumpărat pentru că erau prea scumpi. În pantofi se afla un bilet.

“Ia vezi, îți vin? La mulți ani, iubita mea. Să-i porți sănătoasă. Când termini de admirat piciorul perfect, vino înapoi în bucătarie. Mă găsești în ibricul roșu.”

Ea se duce în bucătărie, caută peste tot și nu găsește niciun ibric roșu. Se enervează și începe să răscolească peste tot și îl găsește ascuns într-o oală cu capac. Ia biletul din ibric și îl deschide.

“De-asta te iubesc eu. Nu mi-ar fi dat prin cap să caut în oala aia cu capac. Tu nu renunți niciodată, de-aia nu ai renunțat la mine. Stii că pot mai mult, așa cum știai că există un bilet într-un ibric roșu.”
Azi am încercat să-ți arat că, deși m-am schimbat, nu am uitat de noi. Incă țin minte ce îți place, ce îți dorești și ce nu mai fac. Păcat că nu mi-a venit ideea asta acum un an, când ne-am despărțit.
Poate nu mai stăteam singur într-o bucătarie goală visând cu ochii deschiși că încă umbli prin casă…

Blogul caprei Sniti

E minunat cand mai gasesti pe facebook si lucruri dragute, ca asta. Merita citit… e genial.

E ziua ei liberă, dar nu și a lui. A plecat la muncă înainte să se trezească ea, nici măcar nu a intrat în dormitor să-i spună bună dimineața. Se așează la masa din bucatarie și își aprinde o țigară. E o cană cu cafea în microunde, apasă butonul și o încălzește. E încă ursuză și nu vede biletul de pe masă. Aprinde televizorul din bucătărie și trecând de pe un canal pe altul se oprește pe un post muzical. Era melodia lor. Ii dă o stare de bine și începe să o fredoneze ușor, deși nu are ureche muzicală.
Iși aruncă privirea pe masă și vede biletul. Ridică o sprânceană și deschide biletul împaturit în două, își pune ochelarii și începe să citească.
“Bună dimineața, iubito. Nu aveam somn, m-am trezit pe la…

Vezi articol original 826 de cuvinte mai mult

Chiar va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa?!

„… va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va alipi de nevasta sa” (Geneza 2:24)

Am avut nevoie de ani intregi ca sa pot in sfarsit sa inteleg sensul versetului de mai sus.. ani intregi! Mi se parea lipsit de suflet si de sensibilitate si oarecum impotriva uneia dintre Cele 10 porunci: cinsteste pe tatal tau si pe mama ta- adica, dupa ce i-am lasat cum sa-i mai cinstesc?! Dar, cred ca la fel ca si orice om care nu intelege sau nu poate sa cuprinda cu mintea o anumita situatie, mi-am gasit scuze, o aparare (si stiu ca cea mai buna aparare e atacul..)

Azi, chiar azi, am avut un click! Mi-am dat seama de adevaratul sens al cuvintelor, poate si pentru ca acum se aplica intr-o oarecare masura si in viata mea. A lasa pe tatal tau si pe mama ta nu este egal cu a parasi, a da la o parte, a uita; a lasa pe tatal tau si pe mama ta inseamna a te desprinde de ei ca si camin si a-ti construi propriul tau locusor cu tabieturile, obiceiurile, problemele si placerile comune tie si partenerului tau. Mai exact, sa-ti creezi propria cultura de familie: individuala si pliabila pe crezurile si dorintele tale/ voastre.

Hotararea luata nu inseamna sa te inchizi fata de ai tai si sa nu mai accepti niciun sfat sau vorba buna, dimpotriva uneori e bine sa ai o privire din exterior asupra unor lucruri care tin de tine si cu atat mai mult cu cat ajutorul vine din partea celor mai dragi fiinte. Trebuie sa ai capacitatea sa discerni, sa iei decizii singur, sa te responsabilizezi fata de propria relatie si familie si sa nu lasi pe altii sa ia decizii in locul tau. Trebuie sa stii sa „temperezi” interventia altora in relatia ta/ familia ta si sa decizi tu pentru binele/ viitorul vostru si asta fara sa surmenezi in niciun fel autoritatea cuiva, pentru ca in relatia ta tu esti „seful”, tu ai ales sa te „alipesti” altcuiva.

Si, chiar daca i-ai „lasat” si chiar daca te-ai „alipit” nu te dezici de mama ta si tatal tau. Esti trup si suflet langa ei, dai totul pentru ei, chiar si o parte din tine daca ti s-ar cere sau daca i-ar ajuta. Nu exista obstacole sau impedimente, devotamentul tau ramane acelasi: ii ajuti- fizic, financiar, moral, esti acolo pentru ei cand au nevoie, cand sunt singuri sau cand pur si simplu au nevoie sa se bucure de prezenta ta. Dragostea pentru ei nu se schimba!

Asa ca pentru toti cei care au trecut sau trec prin aceeasi dilema ca si mine, vreau sa va spun (scriu) ca parintii sunt fiintele care ne-au dat nastere, ne-au crescut, ne iubesc, ne-au facut oameni mari, le suntem vesnic datori. Ii vom ingriji si ajuta cand timpul o va cere! Faptul ca-i „lasam” este doar o chestiune de timp (nu mai petreceti atat de mult timp cu ei) si spatiu (nu mai locuiti impreuna), in rest toate elementele „ecuatiei” raman in picioare!

Concluzii:

1. A te responsabiliza pentru viata ta nu inseamna ca refuzi sa mai ai contact cu viata ta dinainte, ci inseamna ca te maturizezi si accepti pentru fericirea/ viata ta si alte responsabilitati care vor duce la implinirea ta ca om.

2. Iti schimbi prioritatile in procesul de luare a deciziilor: tusot/ sotieparinti si asta doar pentru ca nu mai esti un intreg fara jumatatea ta.